Dă-mi și mie un feedback! Adică, spune-mi ce am greșit. Se poate oare și altfel?!
Astăzi a fost de departe, ziua feedback-ului. Altfel. Cel puțin pentru mine! Nu știu cum e la voi, zău, dar pentru mine a fost într-un mare fel.
Proces. De coaching. La grupul de Mastermind. În fata a 20 persoane, colegi. Familia mea.(Asta-i alta poveste)
Final de proces.
– Ella, ce ai făcut bine în proces? sunt întrebată.
Ce am făcut bine?! Cum ce am făcut bine?! Că mie îmi vin în minte doar greșeli…Ok, să vedem, ce am facut bine. Încep propoziția pe pozitiv și mă trezesc că, nu știu cum, ajung tot la ce nu am făcut bine.
E atât de greu să găsesc ce am facut bine!!! Încep și zic, una, două, trei, mai multe. E ciudat să vorbesc așa „de bine” despre mine. Mă laud?! Sau pur și simplu îmi recunosc meritele?! Am facut și eu ceva bine!!! Wowww! Pe masură ce zic una, două, trei chestii încep să mă simt mai bine, mai confortabil… Ok…
– Ella, vrei feedback de la colegii tăi? mă întreabă Mio.
– Ăh…da…
Mă gândesc că, ok, nu poate să fie chiar atât de rău. O să învăț ceva și din asta.
– Vreau să îi spuneți Ellei ceea ce credeți voi că a facut bine în proces și ceea ce v-a impactat pe voi cel mai mult.
Wowww!! Ok… Acum să mă pregătesc… Și încep să curgă. Feedbackuri pozitive. Cu multe, dar multe, lucruri pe care eu le-am facut bine. Și cuvinte multe de admirație. Oamenii ăștia chiar mă laudă!!!
Rolul feedback-ului este de crestere și de mentinere a unui echilibru.
Sunt chiar bună!!!
Știam asta, undeva adânc, în sufletul meu. Mintea însa îmi tot spunea să nu mă laud. Că, de’, dacă te lauzi nu e de bine… Și am ajuns să nu mă mai laud deloc. Ba chiar, în schimb, să îmi găsesc nod în papură la tot ceea ce fac.
Aia o puteam face mai bine.
Iar am amânat.
Am greșit.
Nu sunt în stare.
Nu știu suficient.
Nu sunt pregătită.
Și mi-a spus cutare să nu fac așa!
Nu mai continui, și asta e o listă lungă…
Eu nu știu cum primiți sau primeați voi feedback dar eu primeam/primesc în felul următor:
– Nu e bine. Uite, te învăț eu cum se face.
SAU, mai cosmetizat…
– Păi, uite, ai greșit aici, și aici, și aici mai trebuia nu știu ce… Deci, trebuie ăa aprofundezi mai mult partea asta.
SAU, și mai cosmetizat…
– Bravo, te-ai descurcat bine. Uite, mai ai de lucrat aici și aici și aici.
Astăzi m-am bucurat de toate laudele primite. Și le-am îmbrățișat cu tot sufletul.
Și nu m-am simțit cea mai tare din parcare, ci m-am bucurat, în smerenie. Și am apreciat ceea ce au spus alții despre mine. Ceea ce am vazut și am înțeles despre mine.
O să râdeți, știu! Însa cred că am început să găsesc, la aproape 40 ani, utilitatea Dexului. Cuvinte pe care sunt sigură că le știu, capătă o altă semnificație. Cu totul alta!
Am căutat să văd ce scrie în Dex despre feedback.
Iată:
FEEDBACK= Retroacțiune care se manifestă la nivelul a diferite sisteme (biologice, tehnice etc.) în scopul menținerii stabilității și echilibrului lor față de influențe exterioare.
Deci, feedbackul este despre echilibru. Nu despre dezechilibru. Nu despre a arata cu degetul, ci despre menținerea stabilității față de influențe exterioare!! Echilibrul meu, interior.
Vă invit la un joc. Dați feedback pozitiv. Sunt curioasă să îmi spuneți cum a fost.
Photo credit @Mihai Semenescu